duminică, 2 noiembrie 2008

m-am intalnit cu Simona la florarie, la metrou in Stefan cel mare... nu o mai vazusem de mult si eram putin emotionat. Ii lipseau accesoriile obisnuite cu Steaua, fular, sapca and so on.. mergeam in tribuna 0 la Dinamo totusi. putin ciudat, intrarea pe floreasca , pe langa spital, porti mici, intrari putine, automatizate, buluc. sectorul 8, randul 9.. langa peluza catalin hildan. tot ce am auzit pentru urmatoarele 3 ore a fost muie steaua. Pe principiul, unde cap nu-i vai de stadioane am stat si ne-am minunnat, parintii cu copii, barbati cu prietene, logodnice.. toti , dar absolut toti, isi bagau pula.. o data, de doua ori.. cam.. 3 ore, vorba aia, macar pe stadion daca acolo unde conteaza, nu

povestea a inceput cam asa:



si a continuat pe partea cealalta



in teren a fost o singura echipa, fazele au curs la o singura poarta si totusi, scopul blogului nu este de a vb iar despre culori... ci.. asa, despre atmosfera in general..

dupa mult mult timp, am realizat ca totusi, bucuria unui meci se simte pe stadion, sufletul meu de copil ce vroia sa joace in ghencea ca fundas dreapta se va simti bine doar acolo, peluza ghencea, capatul lui 41. Nu am fost delco in galeria stelei de cand am venit la bucuresti, toate experientele mele s-au petrecut fie pe Lia Manoliu fie pe Otelu in Galati.. in bucuresti, toate meciurile le-am privit de la tribuna 2.. dinamo, rapid, pandurii, sevilia, lyon.. privitori pasivi, suflete triste. weekendul urmator mergem in galerie.. da simona?.

cat despre celelalte lucruri din viata mea?.. acum as vrea sa conduc cu 200 km /h spre garboavele, ea sa stea in dreapta cu picioarele pe bord, cu scaunul pe spate .... eu sa cant si sa conduc, mai tare.. mai tare, iti amintesti pitiko?
M-am hotarat ca din 10 nov sa merg la dansuri, sa merg la sala si al jogging, sa ma pregatesc pt maratonul pietrei craiului ce va avea loc la anu in septembrie/octombrie, sa invat pt la facultate, sa merg mai mult pe munte si eventual sa ma reinscriu la kickbox.... am nevoie sa-mi descarc toate energiile.. vreau un sac de box, vreau sa-l lovesc , vreau sa ma doara, imi e dor.Suna ciudat, dar imi e dor de febra aia de dimineata, care trecea dupa ce urcam toate scarile de pe faleza, imi e dor de pumnii scrijeliti pe ciment, imi e dor de vremea in care ma trezeam dimineata la 6.30 cu zambetul pe buze si toata ziua era o provocare..... vreau sa tip.
andrei ma credea imun, eu ma credeam rece si puternic, bogdan mi-a zis ca nu merita, dar am ajuns sa plang ca un copil.. vreau doar sa cresc

Un comentariu:

Dru. spunea...

Sunt lumi diferite in vietile noastre.si timpul se scurge incet,poate trist.e-o viata plina de noi,de napaste.Nu-ti face iluzii,clpa s-a stins.