ce-i frumos cu adevarat, nu costa nimic

imi aduc aminte .. stateam toata ziulica si ascultam fel de fel de melodii... bi u gi.. vitza.. zdob.. eram vesel si tzopaiam prin casa.aveam timp pt multe chestii.. as fi avut timp sa citesc niste carti, sau chiar sa fac sport mai mult. As fi avut timp sa merg la munte, acolo sus, sau poate ca oricum nu ne-ar fi lasat parintii singuri la varsta aia.
acum as vrea sa le fac pe toate, din nou si din nou, dar ma ucide timpul.. si pe mine, si pe voi.. ne impartim intre facultate, servici, metrou, gara de nord. Ajungem sa cersim mai mult somn, sau zile mai lungi. cedam.. aici putin, colo putin. sarim peste o masa azi, peste alta maine, dormim asta seara cu 2 ore mai putin, lipsim la un seminar... si toate astea pt a avea timp si de celelalte. Nu ne hotaram la ce sa renuntam, nu stim , cred.. ce ne face mai fericiti. Stii, eu as vrea sa fac niste cursuri de dans, sa fac o scoala de ghizi, sa citesc zecile de carti ce le am scrise pe o lista undeva ,in herastrau pe o banca, sa ma plimb cu bicicleta, sa merg la inot si la sala... sa zambesc inca odata la amintirea acelor vorbe "ai un corp foarte tare".. si sa ma gandesc la ea, ce proasta a fost.. nu stie cum e acum. Cel mai mult as vrea sa am puterea aia de a zabovi o secunda in plus peste fiecare lucru cel fac si-mi plac.... sa-l inteleg, sa-l constientizez sa ma hranesc cu el.
era asa bine in plapuma asta de acasa azi dimineata, primitor, calduros. era senzatia aia de confort sufletesc. a fost asa bine sa conduc masina mea, masina ce m-a invatat basics, un ford focus rosu.a fost asa scurt.. ieri am venit, astazi plec... tren, gara de nord.